Căpriorul

Question 1

60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
    a) 60 zile;
    b) 80 – 90 zile;
    c) 120 – 130 zile.

Answer 1

c) 120 – 130 zile.

Question 2

61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
    a) octombrie – decembrie;
    b) iulie – august;
    c) septembrie – octombrie.

Answer 2

a) octombrie – decembrie;

Question 3

62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
    a) februarie;
    b) noiembrie;
    c) septembrie.

Answer 3

a) februarie;

Question 4

63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
    a) iulie – august;
    b) mai – iunie;
    c) septembrie – octombrie.

Answer 4

a) iulie – august;

Question 5

64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
    a) după dentiţie;
    b) după mărimea copitelor;
    c) după greutatea craniului.

Answer 5

a) după dentiţie;

Question 6

65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
    a) după forma corpului şi comportament;
    b) după forma şi mărimea coarnelor;
    c) după culoarea blănii.

Answer 6

a) după forma corpului şi comportament;

Question 7

66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
    a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;
    b) păduri întinse de foioase;
    c) păduri întinse de răşinoase.

Answer 7

a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;

Question 8

67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
    a) 5 ani;
    b) 10 ani;
    c) 15 ani.

Answer 8

c) 15 ani.

Question 9

68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
    a) martie-iunie;
    b) august-septembrie;
    c) octombrie-noiembrie.

Answer 9

c) octombrie-noiembrie.

Question 10

69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
    a) ursul şi lupul;
    b) şacalul şi râsul;
    c) lupul şi râsul.

Answer 10

c) lupul şi râsul.

Question 11

70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
    a) mistreţul şi pisica sălbatică;
    b) râsul şi şacalul;
    c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari.

Answer 11

c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari.

Question 12

71. Dimorfismul sexual la căprior este:
    a) slab pronunţat;
    b) pronunţat;
    c) inexistent.

Answer 12

b) pronunţat;

Question 13

72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
    a) 5 – 8 ani;
    b) 2-4 ani;
    c) 9-12 ani.

Answer 13

a) 5 – 8 ani;

Question 14

73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de :
    a) 2 ani;
    b) 3 ani;
    c) 1 an şi 2 luni.

Answer 14

c) 1 an şi 2 luni.

Question 15

74. La căprior, coarnele reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) malformaţie a craniului;
    c) caracter sexual secundar.

Answer 15

c) caracter sexual secundar.

Question 16

75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
    a) adaptare la condiţiile de mediu;
    b) malformaţie;
    c) caracter sexual secundar.

Answer 16

b) malformaţie;

Question 17

76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
    a) adaptării la condiţiile de mediu
    b) castrării sau lezării testiculelor;
    c) lezării cilindrilor frontali.

Answer 17

b) castrării sau lezării testiculelor;

Question 18

77. “Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
    a) vară;
    b) toamnă;
    c) tot timpul anului.

Answer 18

c) tot timpul anului.

Question 19

78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
    a) cerb comun;
    b) cerb lopătar;
    c) căprior.

Answer 19

c) căprior.

Question 20

79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
    a) în lunile septembrie – octombrie;
    b) în lunile octombrie – noiembrie;
    c) în lunile noiembrie – decembrie.

Answer 20

c) în lunile noiembrie – decembrie.

Question 21

80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
    a) unul;
    b) doi;
    c) trei.

Answer 21

b) doi;

Question 22

81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
    a) imediat;
    b) la 3-4 ore de la fătare;
    c) după câteva zile de la fătare.

Answer 22

b) la 3-4 ore de la fătare;

Question 23

82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
    a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;
    b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;
    c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează.

Answer 23

a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;

Question 24

83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
    a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;
    b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie;
    c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică.

Answer 24

a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;

Question 25

84. Vara, blana căpriorului are culoarea: a) cenuşie; b) roşcată; c) brună

Answer 25

b) roşcată;

Question 26

85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent: a) diurn; b) crepuscular; c) crepuscular şi auroral.

Answer 26

c) crepuscular şi auroral.

Question 27

86. În anumite regiuni, denumirea de «ţap roşu» se foloseşte popular pentru: a) masculii de capră neagră de culoare roşcată; b) masculul căpriorului; c) masculul de capră neagră în timpul verii.

Answer 27

b) masculul căpriorului;

Question 28

87. Noţiunea de “ oglindă” defineşte: a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă; b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor; c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.

Answer 28

b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;

Question 29

88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară? a) cerbul comun; b) căpriorul; c) mistreţul.

Answer 29

b) căpriorul;

Question 30

89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat: a) 1:1; b) 1:2; c) 1:3.

Answer 30

a) 1:1;

Question 31

90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de: a) 15 kg; b) 30 kg; c) 50 kg.

Answer 31

b) 30 kg;

Question 32

91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă: a) cerb comun; b) cerb lopătar; c) căprior.

Answer 32

c) căprior.

Question 33

92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului? a) cerbul comun; b) cerbul lopătar; c) căpriorul.

Answer 33

c) căpriorul.

Question 34

93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit: a) 9 luni; b) 5 luni; c) 4 luni.

Answer 34

a) 9 luni;

Question 35

94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de “căprior de câmp” (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)? a) Câmpia de Vest; b) Câmpia Română; c) Podişul Dobrogei.

Answer 35

a) Câmpia de Vest;

Question 36

95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de: a) boncănit; b) rotit; c) alergat.

Answer 36

c) alergat.

Question 37

96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de: a) brăhnit; b) behăit; c) boncănit.

Answer 37

a) brăhnit;

Question 38

97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală? a) suliţarii de un an; b) furcarii de doi ani; c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu.

Answer 38

b) furcarii de doi ani;

Question 39

98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are: a) două ramuri; b) trei ramuri; c) patru ramuri.

Answer 39

b) trei ramuri;