Care sunt criteriile de diagnostic pentru PTSD?
A. Expunere la o situație concretă/ amenințare cu moartea, vătămarea severă/ violența sexuală în unul sau mai multe moduri
B. Prezența unuia sau mai multe simptome intrusive asociate cu evenim traumatic cu debut după ce evenimentul a avut loc
C. Evitarea stimulilor asociați cu evenimentul traumatic
D. Alterări ale cogniției și dispoziției asociate cu evenimentul traumatic
E. Afectarea excitabilității și reactivității asociate cu evenimentul traumatic
min. 1 luna
afectarea functionalitatii
nu se datoreaza unor afectiuni medicale/consum substante
A. Expunere la o situație concretă/ amenințare cu moartea, vătămarea severă/ violența sexuală în unul sau mai multe moduri:
- Trăiește direct evenim traumatic
- Asistă ca martor la evenimentele prin care trec alte pers
- Află că a fost afectat un prieten/membru apropiat al fam (în caz de deces – violent/ accidental)
- E expus repetat/ la o intensitate extremă la detalii respingătoare care țin de evenim traumatic
B. Prezența unuia sau mai multe simptome intrusive asociate cu evenim traumatic cu debut după ce evenimentul a avut loc
- Amintiri neplăcute recurente, involuntare, intrusive ale evenim traumatic (la copii: joc repetitiv – teme ale evenim traumatic)
- Coșmaruri recurente relaționate cu even traumatic
- Reacții disociative (flashback) în care simte/acționează ca și cum evenim traumatic s-ar repeta
- Discomfort intens ca răspuns la stimuli care seamănă cu un aspect din evenim traumatic
- Reacții fiziologice semnificative la astfel de stimuli care seamănă cu un aspect din evenim traumatic
C. Evitarea stimulilor asociați cu evenimentul
traumatic
- evitarea/ eforturi de a evita amintirile, gândurile sau sentim neplăcute despre evenim traumatic
- evitarea/ eforturi de a evita elementele externe care ar declanșa amintirilor, gândurilor sau sentim neplăcute despre evenim traumatic
D. Alterări ale cogniției și dispoziției asociate cu even traumatic
- incapacitatea de a-și aminti un aspect important al evenim traumatic (amnezie disociativă nu traumatism, alcool, droguri)
- așteptări negative și persistente despre sine, alții, lume
- interpretări distorsionate despre cauza sau consecințele evenim traumatic – învinovățire
- stare emoțională persistentă
- scăderea interesului pt a participa la activități importante
- sent de detașare/ înstrăinare de alții
- incapacitate de a resimți emoții pozitive
E. Afectarea excitabilității și reactivității asociate cu evenimentul traumatic
- comport iritabil și răbufniri de furie
- comport nechibzuit și autodistructiv
- hipervigilență
- răspuns exagerat de tresărire
- pb de concentrare
- tb ale somnului
Factori de risc si de mentinere
- expunere la situații traumatice multiple
- trauma de tip interpersoanal sau sexuala
- suport social scazut si retragere sociala
- pericol perceput asupra vietii
- frica peritraumatica
- distragere, suprimarea gandurilor
- prezenta unei alte psihopatologii
- functionare familiala deficitare
Interventie
TF-CBT
Care e structura TF-CBT
PRACTICE
Psychoeducation
Relaxation
Affective modulation
Cognitive coping
Trauma narrative and processing
In vivo
Conjoint sessions
Enhancing safety
Psihoeducatia
- La începutul intervenției, însă continuă pe tot parcursul terapiei
- Atât cu copilul cât și cu părintele
- Informatii acurate despre trauma (normalizarea raspunsului la trauma)
- informatii despre frecvența tipului specific de trauma, cine trece prin asta de obicei, cauze
- De ex. abuz sexual - informații atât copilului, cât și părintelui despre câți copii sunt abuzați sexual până la vârsta de 18 ani, care sunt diferitele tipuri de abuz sexual, cine molestează copiii și de ce mulți copii nu le spun altora despre abuzul sexual; poate cuprinde și mituri
- Informații despre răspunsuri emoționale și comportamentale comune care apar în trauma la copii
- informatii despre simptomatologie, diagnostic, interventie
- Li se transmite că majoritatea copiilor care primesc TF-CBT li se reduce simptomatologia și dezvoltă strategii de coping
- Părinții cred că copiii lor nu vor trece niciodată peste traumă – informații din cercetările care arată că și la acei copii care trec prin traume multiple se înregistrează reducerea simptomatologiei
- oferirea de strategii de coping fata de simptomele actuale
Abilitati parentale
analiza funcțională a comportamentului => atenție la comportamentele întărite de către părinți + contextul în care apar
laudă/apreciere => procentual: cât la suta părintele laudă vs critică
atenție selectivă => părintele nu reacționează la anumite comportamente negative ale copilului; atenție la creșterea în intensitate a comportamentului
time-out
- scop: întreruperea comportamentului negativ al copilului - permite recâștigarea controlului și deprivarea de atenție
- strategia trebuie explicată din timp copilului
- durata: un minut pentru fiecare an al copilului, ex 5 ani, maxim 5 minute
- cameră fără stimuli
- timpul se cronometrează din momentul în care comportamentul a încetat
- părintele: ferm și calm, neutru
- după time-out, atitudine caldă, reluarea activităților firești, fără retragerea afecțiunii din partea părintelui
Relaxare
- respirație abdominală
- meditație
- mindfulness
- relaxare musculară progresivă
Reglare emotionala
Identificarea și exprimarea emoțiilor
roata emoțiilor
bingo emoțional
color your life - blended feelings
întreruperea gândurilor
imagerie pozitivă
positive self-talk
creșterea sentimenului de siguranță
abilități de rezolvare de probleme
dezvoltarea abilităților sociale
Coping cognitiv
legătura gânduri, emoții comportamente
gânduri sănătoase vs nesănătoase
gânduri alternative la cele nesănătoase
Naratiunea si procesarea traumei
single vs complex trauma
expunere graduală pe tot parcursul intervenției
desensibilizare progresivă
integrarea traumei în povestea de viață
presupune relatarea întâmplării traumatice cu cât mai multe detalii
notarea poveștii - copil, terapeut, sub forma de desen la copiii mai mici
recitirea poveștii până când nu mai apar reacții emoționale negative puternice
+ procesare cognitiva => explorarea si corectarea credintelor disfunctionale legate de trauma
Gestionarea in vivo a factorilor de amintesc de trauma
Procesare cognitivă
- frici reale vs inoculate
- plan de expunere graduală in vivo
1. Validăm emoțiile bazate pe cognițiile disfuncționale care mențin evitarea
2. Provocăm/ combatem acele cogniții
3. Adresăm comportamentele de evitare dezadaptative
4. Adresăm grijile pragmatice legate de siguranță
5. Realizăm ierarhia situațiilor anxiogene
Sesiuni comune-parinte copil
- copilul împărtășește cu părintele narațiunea traumei
- sunt abordate alte subiecte precum: sexualitate sănătoasă în caz de abuz sexual, relații sănătoase, gestionarea furiei, evitarea conflictelor, consum de substanțe etc
- părintele trebuie să fie pregătit astfel încât să poată conține și reacționa adecvat la informațiile prezentate de copil
Dezvoltarea sentimentului de siguranta
- siguranță reală vs percepută
- identificarea unor situații potențial periculoase
- identificarea de strategii și planuri de evitare și de gestionare a lor
Caracteristici copilăria timpurie (0-3 ani) şi vârsta preşcolară (3-6 ani)
neajutorare, pasivitate, lipsa responsivității
frică generalizată
arousal ridicat, stare de confuzie - inclusiv cognitivă
dificultăți în a vorbi despre eveniment; lipsa verbalizărilor
dificultăți în identificarea emoțiilor
tulburări de somn, coşmaruri
anxietate de separare, comportamente de “agățare” în raport cu adulții de referință
regresie (enuresis, pierderi ale abilităților motorii sau lingvistice)
inabilitatea de a înțelege permanența morții
anxietate legată de moarte
durere/doliu psihologic legat de abandonul copilului de către adultul de referință
acuze somatice (dureri de stomac, dureri de cap)
tresărire la sunete puternice/neobişnuite - «freezing » - « inghețare », imobilizare bruscă a întregului corp
nelinişte, plâns excesiv, neobişnuit
reacție de evitare, răspunsuri de alarmă la stimuli vizuali sau senzații fizice legate de traumă
Caracteristici varsta scolara (6-11 ani)
responsabilitate, vină
joc traumatic repetitiv
emoții negative la stimuli care amintesc de traumă
tulburări de somn, coşmaruri
îngrijorare legată de securitatea proprie/ a celorlalți, preocupări legate de pericole potențiale
comportamente agresive, accese de furie
frica de emoțiile legate de traumă - atenție la anxietățile părinților
refuz şcolar
îngrijorare sau grijă excesivă pentru ceilalți
modificări în comportament, dispoziție afectivă, personalitate
simptome somatice (durere) - anxietate evidentă, frică generalizată
regresie comportamentală
anxietate de separare
pierderea interesului pentru activități
confuzie, înțelegerea inadecvată a evenimentelor traumatice cel mai evident în joc
explicații magice pentru a “umple golurile” în înțelegerea evenimentelor
incapacitate de concentrare, distractibilitate, scăderea performanței şcolare
Caracteristici preadolescenta si adolescenta (12-18 ani)
conştiință de sine exacerbată
acte de punere în pericol a propriei vieți
revoltă, rebeliune acasă sau la şcoală
modificări apărute brusc ale relațiilor cu ceilalți
depresie, izolare socială
declin în performanța şcolară
comportament de tip acting-out determinat de traumă: acting out sexual, comportamente de risc
efort de a se distanța de sentimentele de ruşine, vină, umilire
implicarea în activități, compulsiv sau distanțarea de ceilalți pentru a-şi gestiona tensiunea emoțională
vulnerabilitate la accidente
dorința de răzbunare, răspunsuri la traumă orientate pe acțiune
focalizare pe sine accentuată
tulburări de somn, tulburări alimentare, coşmaruri
