1
Q
Majoritatea deceselor cardiace sunt cauzate de
A
Fiv si Tv rapid
2
Q
boala arteriala coronariana- procent moarte subita in OCCIDENT
A
80%
3
Q
Factor declansator major al IMA
A
ischemia tranzitorie
4
Q
Lantul supravietuirii
A
1.recunoastere
2. alertare servicii
3. RCP
4.defibrilare rapida si ALS
5. ingrijire post resuscitare- asig calitatea vietii
5
Q
Deschiderea cailor aeriene se face prin
A
flexie gat, extensie cap
6
Q
orice obstructie in cav buc post si caile aeriene sup
A
copres abd si/sau toracice
7
Q
originea majoritatii stop CR
A
cardiaca de ex SCA
8
Q
in timpul resuscitarii, se comprima strnul la o adancime de
A
5-6 cm
9
Q
frecv compresiunilor
A
100-120 pe min
10
Q
rata de compresiuni: respiratii salvatoare este- adulti si copii
A
30:2
15:2
11
Q
1 respiratie salvatoare dureaza
A
1 secunda
12
Q
ce este mai frecv la copii- stop resp sau cardiac
A
respirator
13
Q
Als implica
A
- monitorizare EKG
- management cai aeriene- intub endotraheala sau dispozitive supraglotice
- cateterizare venoasa sau osASA IF FAIL VENOASA
14
Q
ritmuri socabile
A
fiv si tv fara puls
15
Q
nesocabile
A
activitate electrica fara puls si asistola
16
Q
Post rcp tinta spO2
A
94-98%
17
Q
post rcp se asigura- 6 chestii
A
- Abcde
- spo2=94-98%
- pCo2 normal
4.ekg 12 deriv
5.tt cz - regl temperatura
18
Q
in timpul RCP, la ce interval se administreaza adrenalina
A
3-5 min
19
Q
in timpul rcp, cand se administreaza amiodarona
A
dupa 3 socuri
20
Q
in timpul rcp trebuie sa fie asigurate- 8 chestii
A
- compresiuni
2.intreruperi MINIME
3.o2terapie - capnografie cont
5.cont compresiuni dupa abordare cai resp
6.acces vasc - adrenalina
- amiodarona
21
Q
cauze reversibile ale stop cardioresp
A
4 h- hipoxie, hipotermie, h/HK, hV
4 t- Ptx in tensiune, toxine, tamponada, tromboza coronariana sau pulm
22
Q
de luat in considerare
A
- eco
- compresiuni mecanice
- coronarografie si angiografiecoron
- RCPextracorporeale
23
Q
cata adrenalina se admin if ritm nesocabil
A
1 mg
24
Q
ce soc se da la ritm socabil
A
monofazic, nesincronizat, 150-200j
360 if MONOFaziic
25
if hipoxie, suport ventilator avansat se asigura prin
1. masca cu rezervor
2. intub endotrah
3. dispoz supraglotice
26
if hipoxie rata de ventilatie trebuie sa fie
10 pe min
27
Aep este frecv cauzata de
hV
28
pt Hk si hCa se da
Cl de Ca iv
29
trombembolismul si ep dau urmatorul ritm nesocabil
aep
30
dg clinic Ptx in tensiune
hipersonoritate, deviere tarh, abs zgomote resp, eco(?)
31
pozitii padele
1. una la dr stern sup si cealalata deasupra apex
2. una sub vf scapulei stg, cealalata perete ant hemitorace stg
32
hipotermia moderata - 33 grade ajuta pnetru
neuro, nu si mortalitate
33
hipotermia moderata e utila pt pacientii supravietuitori ai unui stop cu ritm
nesocabil
34
pt cei ce au supravietuit unui stop post Fiv hipotermia se face
la 32-34 grade pt 12-24 h
35
la nivelul nodului sinusal, rolul dominant in reglarea sa il are
psy
36
in inspir frecv cardiaca scade/creste
creste
37
mecanismul de producere al bradicardiei sinusale este
modificarea automatismului
38
mecanismul de producere al bradicardiei din bav este
conducere anormala la niv NAV sau sist intarventric
39
activiataea declansata este mecanismul la baza
tahic artriale din intox digitalica
tahic V din sdr QT LUNG
40
prin automatism accelerat se produc
TS, ritmuri de scapare, ritmuri jonct,AV
41
prin reintrare se produc
tahicardii paroxistice regulate
42
TParox regulate au ca mecanism
reintrarea
43
tulburarea de formare a impulsului duce la
BS
44
cauze extrinseci de bradicardie
htermie, h tir, HTIC, icter COLESTATIC
bb, digitalice, aar
sdr med neural
45
cauze intrinseci de bradicardie
degenerative cr
isch acuta si infarct NS ca si complicatii IMA
46
cauze de bns
idiopatic, ci, miocardita, cmiopatie
47
intervalul PR normal are sub
0,2 secunde
48
ce reflex da sdr mediate neural
bezold jarisch
49
in afar de bradicardie ce mai da acest refelex
VD periferica relfexa
50
sdr de sinus carotidian apare mai frecv la- ce categorie de varsta
batrani
51
sdr mediate neural
sdr de sinus carotindian
sincopa vasovagala aka reflexa
POTS
52
sincopa vasovagala se poate manifesta prin
bradicardie, Vd , mixt
53
bradicardie- cardiostimulator sau inh
inh
54
VD- vasopresor sau depresor
depresor
55
meds ce dau sincopa
antiHTA
ADT
neuroleptice
56
tt bns
ddd + aar sau ablatie
57
HSe carotidiana presupune asistola cat timp
peste 3 secunde
58
indicatii de CSI perm
BNS simpt
HSe carot
sincopa maligna- cs perm bicamerala
59
BAV wenchebach etse
BAV 2 mobitz 1
60
care tip de infarct da un BAV cu risc crescut de a trece spre BAV grad 3
infarct ant
61
boala lev
fibr distala batrani in sist HIS PURKINJE
62
boala lenegre
fibr prox tineri
63
tt bav complet cu complexe inguste, recent si tranzitor
atropina iv plus minus CS temp
64
tt bav complet cu complese inguste cronic simptomatic sau asoc cu lata patolog cardio
CS permanenta bicamerala
65
ritm de scapare QRS ingust- fc
50-60
66
qrs largi-- ritmul de scapare - fc
15-40
67
boala lev si lenegre implica anomalii ale canaleleor de
Na
68
ICD este indicat pentru cei cu QRS peste
0,3 sec
69
hemibolc ant sup detrmina derivatie axiala
stg
70
din ce e format un bolc bifascicular
brd plus un tip de hemibolc
71
brd si das se gasesc in dsa ostium............
primum
72
cauze brs
SAO
HTA
IM
B coronariana severa
73
cauze brd
DSA DSV TF SP
EP HTAP
IM
firb tes conducere
b chagas
74
cauze bav complet
la fel ca brs
75
cea mai comuna cauza de palpitatii la cei cu cord normal este
AVNRT
76
AVNRT preupune
unde P absente sau inversate, imed inaintea sau dupa qrs
77
Pe EKG AVRT arata
unde P inter qrs si T
78
cauza de avrt este
existenta unei cai accesorii
79
daca calea accesorie conduce in ambele directii pe ekg apare
preekxcitatie in RS
80
cea mai frecv tahic atriala la cei peste 65 ani
fia
81
baoal pulmonara semnificativa se asociaza cu ce tahiaritmie
atriala multifocala
82
tahicardia jonctionala accelerata se aseamana pe ekg cu
avnrt
83
tahicardia cu rp lung se mai numeste si
avnrt fast slow
84
localizare fasc Kent
peretele liber sau septal
85
avrt antidromica este o tahicardie cu complexe qrs....
largi
86
cei cu avrt antidromica au predispozitie pentru
fia
87
medicamente CI in Fia asociata cu wpw
verapamil si digoxin
88
doza de adenozina in avnrt sau avrt
6 mg iv bolus-----12 mg daca mai e nev
89
dac aun pacient cu avnrt sau avrt este insatbil hd se tenteaza
cardioversie de urgenta
90
prima optiune pt un pacient stabil hd cu avrt sau avnrt ezte
manevre vagale
91
precautie cu adenozina la pacientii cu...
astm
92
alternative la adenozina pt avnrt sau avrt in acut
verapamil sau bb
93
doza verapamil pt avrt avnrt
5-10 mg in 5-10 min
94
tt pe termen lg avrt avnrt
v
d
bb
altele- bcNa, bcK, amiodarona
95
inerventia curativa in avnrt este
ablatia caii lente
96
in avrt inerventia curativa este
ablatia caii accesorii
97
cele mai frecv cauze de fia in traile dezvoltate sunt
HTA si IC
98
in fia, raspunsul ventricular depinde de
1. frecv si regularitatea activitatii atriale, mai ales cand intra in NAV
2. p electrice ale acestuia
3. echilibru sy psy
99
in fia, frecv V este de ....in absenta tt
120-180
100
pt fia defibrilarea standard se face cu unda ...mono/bifazica..
bifazica
101
monitorizarea fia la tineri se face cu
holter ekg si TE
102
monitorizarea la batrani a fia
ekg
103
in flutter antiorar undele F sunt ...... in derivatiile inf
NEGATIVE
104
ESA care conduc la aritmii semnificative pot fi tarate cu
BB
105
aritmiile ventriculare amenintatoare de viata
TV sustinuta, FIV, torsada vf
106
canalopatii
sdr brugada, sdr ot scurt, lung, fiv idiopatica, tahicardia ventrivulara polimorfa catecolaminergica
107
tv sustinuta are o frecv de
120-220
108
semnele clinice de disociatie AV intalita in TV sustinuta sunt
1. prezenta undelor a la niveulu jugularelor
2. variabilit intensitatii Z1
109
disociatia AV inseamna
batai de fuziune, capturi V, unde P vizibile aleato
110
diferente TSV cu BR vs TV
TV; -complexe qrs f largi
-disoc AV
-qrs bifid, pozitiv, cu primul vf mai inalt in v1
-unda s adanca in V6
-concord qrs v1-v6---- aceeasi polaritate
111
tratamentul tv sustinuta stabila este
esmolol sau aar cls 1 sau amiodarona
112
cazue reversibile de fiv sunt
IMA si tulb metab
113
in sdr brugada cordul este afectata/ normal
normal
114
la ce sex si in ce parte a lumii e mai frecv sdr brugada
M, ASIA DE SUD ESTE
115
modif ekg ale sdr brugada sunt
brd
supradeniv de ST CONCAVA in v1 v3
116
care sunt testele de provocare pt a descoperi modif ekg in sdr brugada
administrare AAR CLS 1 - FLECAINIDA SI AJMALINA
117
ce mutatie e implicata in lipsa fct canalelor de Na in sdr brugada
SCN5A
118
alte mutatii in sdr brugada inafara de scn5a
-scn1b
-glicerol3 fosfat dehidrogenaza 1 like
-gene leg de subunitatile CACNA1C, CACNB2 ale canalelor de Ca
119
pentru sdr brugada se dau BB- adevarat sau fals
fals- sunt nocive, tt este ICD
120
intervalul QT corspunde
repolarizarii v
121
sdr qt lung congenital- 2 sdr
Jervel-Lange-Nelsen-AR-surditate
Romano-Ward-AD-fara surditate
122
care sdr congenital qt lung e asociat cu surditate
jervel-lange-nelsen-AR
123
QT corectat in sdr de qt lung este
0,5 secunde
124
la sdr qt lun dob se administreaza
sulfat de Mg 8 mmol in 10-15 min sau isoprenalina
125
pe termen lg pt sdr qt lg CONGENITAL tt
QTL1- BB
QTL3- BCNa
sau implanare stimulator sau deneravre sy cardiaca stg
grav- ICD
126
cauza principala a internarilor peste 65 de ani este
IC
127
in occident, cauza principala a IC este
boala coronariana
128
principalele cauze de IC
HTA, B cardiaca ischemica, CMD
129
chimio care da IC
transtuzumab
imatinib
130
cauze de ic care dau circulatie HIPERdinamica
anemie, tireotox, b Paget, hemocromatoza
131
infectii ce dau IC
miocardita, b Chagas
132
activarea SRAA produce
vc perif si retentie de apa si sare
133
factori implicati in decompensarea cardiaca
1. int ven- preS
2. rezist la iesire- postS
3. contractilitatea
4. ret de apa si sare
134
componentele postS sunt
presiunile pulm sist
caract fizice ale vaselor
135
postsarcina este invers/direct perop cu DC
invers- creste post S scade DC
136
rezistenta la iesire sau postsarcina este dupa legea lui
LAPLACE
T ¬PR
137
In cordul hipertrofiat IC este sistolica sau diast
DIASTOLICA
138
in cordul dilatat ic este
sistolica
139
PNA efecte
diureza
Na ureza
suprim SRAA
VD
140
ANP se corel cu
fct, progn, status hd
141
BNP se corel cu
stres din per V, severit IC
predictor pt mortalitate si even CV
142
eliberarea ET care este vc este pp de
CA, AG2, hipoxie
143
efectele ET
vc, stim sy, activ sra, hvs
144
efcete ale activarii adrenergice
cardiotoxicitate directa
cresterea FC sau contractilitatii
vc
ret Na si apa
145
indicatori de prognostic nefav in ICA
1. crestere p cpl PULM bolcata peste 16
2. scade c serica de Na
3. creste dimens teleD a VS
4. scade cons mioc dee oxigen
146
in ce sdr clinic de ICA se incadreaza socul septic
IC cu DC crescut- cald si umed
147
valorile cut off care confirma ICA ale bnp si nt probnp
100, respectiv 300 pg/ml
148
pacientii cu lupus pot avea reduceri ale fluxului coronarian- adev/fals
adev- orice vasculita
149
afectiuni ce duc la scadrerea fluxului coronarian de snage oxigenat
anemie, carboxiHb-nemie, hTA data de scaderea pres de perfuzie coronariene
150
capisonul placii fibroase e dormat din
fibre musc netede si colagen
151
miezul lipidic e format din
cel lipidice, cel spumoase, fagocite, Li, cel musc netede
152
primul mecanism de tromboza a placii este
DENUDAREA SUPERFICIALA- TROMBUL E ADERENT
153
al doilea mecanism de tromboza a placii ats este
leziune profunda- ruptura placii
154
factori de risc nemodificabili pt BC
varsta, sex M, AHC, del polimorfismului genei DD a ECA
155
medicamenete ce constituie factori de risc pentru BC
cox2 i, contraceptive, analogi de nucleozide, rosiglitazona
156
angina prizmetal apare mai frecv la F sau B
f
157
pe ekg la angina prinzmetal vedem
supradeniv ST tranzitorie
158
pci este preferata
in caz de boala uni sau vivasc fara implicarea IVA sau TC
159
cabg este perferat
boala trivasc plus DZ plus syntax peste 22
160
pci si cabg ambele folosite pentru
sten IVA prox sau TC sau b trivasc in absenta DZ si syntax sub 22
161
care sunt factorii de progn negativ la EO in IMA
raluri de staza, zg de galop, sufluri cardiace, hTA
162
simptome atipice in IMA
indigestie, dispnee, durere pleuretica
163
prima parte de miocard afectata de necroza este cea....
subendocardica
164
ce prezice scorul TIMI PT STEMI
riscul de mortalitate la 30 de zile
165
cu 2 p in scorul TIMI pt stemi sunt calculate urmatoarele
varsta peste 65
killip 2-4
FC peste 100
166
cu 3 p in scorul TIMI pt stemi sunt calculate
varsta peste 75
tas sub 100 mmHg
167
simptome atipice de STEMI
dispnee sincopa si presincopa, astenie
168
dg ima pe ekg nu se poate pune la
BRD major si cei cu ritm cardiostimulat electric
169
in IC usoara post IMA se administreaza
F, NTG, O2, IECA
170
sdr lutenbacher este
SM dobandita plus DSA
171
rezi
flashcards
Decks in class (3)
# Cards
