Examenul chimic al salivei
Se pune o picatura de saliva pe lama, se coloreaza cu albastru de metilen, se pune la microscop si se observa:
- filamente de mucina
- resturi alimentare
- leucocite
- celule epiteliale descuamate
- diferite bacterii
Reactia salivei
se introduce hartie indicatoare Merck in saliva si se compara culoarea cu limita de viraj
Punerea in evidenta a mucinei
se adauga 3-4 picaturi acid acetic glacial 20% peste 2-3 ml saliva => apare un pp filamentos specific mucinei
Punerea in evidenta a sulfocianatilor
2-3 ml saliva se aciduleaza cu 3-4 picaturi HCl, apoi se adauga 1-2 picaturi FeCl3 => apare o coloratie caract rodonatului feric, mai ales in jurul filamentelor de mucina
Punerea in evidenta a anionilor de Cl
2-3 ml saliva fiarta si filtrata se trateaza cu acid azotic concentrat si 2-3 picaturi azotat de Ag => pp alb-cășos
Punerea in evidenta a anionilor de SO4
peste 2-3 ml saliva fiarta si filtrata se adauga 2-3 picaturi HCl 10% si cateva picaturi clorura de bariu => sulfat de bariu alb
Punerea in evidenta a anionilor de PO4
2-3 ml saliva fiarta si filtrata se aciduleaza cu acid azotic concentrat si apoi se adauga molibdat de amoniu concentrat, se incalzeste la flacara pana la fierbere => la racire apar cristale galbene de fosfomolibdat de amoniu
Punerea in evidenta a anionilor de bicarbonat
2-3 ml saliva nativa se trateaza cu 1-2 picaturi acid acetic => apar bule gazoase de CO2
Punerea in evidenta a cationilor de Ca
peste 2-3 ml saliva fiarta si filtrata se adauga cateva picaturi oxalat de potasiu => o tulbureala intensa de la oxalatul de Ca
Punerea in evidenta a cationilor de Na
un fir de platina este introdus in saliva nativa si apoi in flacara => coloratie galbena
Punerea in evidenta a cationilor de K
un fir de platina este introdus in saliva nativa si se priveste prin sticla de cobalt, in flacara => culoare violet
Punerea in evidenta a actiunii amilolitice a salivei
- peste 3-4 ml solutie amiloza se adauga 1-2 picaturi solutie Lugol 0,1% => apare culoarea albastru
- se adauga 1-2 ml saliva nativa
- se pune pe baie de apa 2-3 min => decolorare
- se raceste => albastru-violet (datorita amilodextrinelor formate)
- se pune iar pe baie => rosu (eritrodextrine)
- baie => incolor (acrodextrine)
Termolabilitatea ptialinei
in 2 eprubete se pun solutie amiloza, solutie Lugol si saliva fiarta si nefiarta. La incalzire, eprubeta cu saliva fiarta, unde era culoarea albastru, se decoloreaza.
Tubajul gastric pe stomacul gol
- bolnavul se asaza pe scaun
- tine sub barbie o tablita renala
- se apleaca inainte si deschide gura
- sonda umezita se introduce pana in faringe
- bolnavul e invitat sa inghita in timp ce sonda este impinsa in esofag
- reflexul de voma e evitat prin inspir profund sau gargara cu xilina 1%
- sonda se introduce pana cand diviziunea 50-55 ajunge in dreptul arcadelor dentare
- secretia gastrica incepe sa curga spontan (daca nu, isi schimba pozitia)
- continutul gastric este aspirat cu o seringa
Actiunea digestiva a labfermentului/presurei/reninei gastrice
- produce coagularea laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil pe care il transforma, in prezenta Ca, in paracazeinat insolubil
- pH optim 4,5-5,5
- se distruge prin fierbere
Punerea in evidenta a HCl liber in sucul gastric
pe o lama de sticla se pun o picatura de suc gastric + o picatura reactiv Gunzburg - se incalzeste => culoare rosie
Punerea in evidenta a acidului lactic - proba cu clorura de fier
- se pun intr-o eprubeta 20 ml apa distilata, 2-5 picaturi solutuie clorura de fier 10% si se imparte continutul in 2 eprubete
- intr-una se adauga suc gastric filtrat
- daca proba contine acid lactic => lactat de fier galben-verzui
Punerea in evidenta a acidului lactic - proba cu reactiv Uffelman
- se folosesc 2 eprubete cu suc gastric iar una are si acid lactic
- in ambele se adauga reactiv Uffelman
- cea cu acidul lactic devine galben-verzuie
Dozarea aciditatii gastrice
- intr-un pahar Berzelius se pun 10 ml suc gastric filtrat
- se adauga 3-4 picaturi reactiv Topfer-Linossier
- daca contine HCl liber => rosu
- se adauga NaOH n/10 pana cand solutia devine galben-portocaliu - se noteaza volumul NaOH consumat (n1)
- se mai adauga pana devine roz => se noteaza n2
Rolul cuplului labferment-ioni de Ca in coagularea laptelui
se folosesc 3 eprubete si:
- 5 ml lapte
- 2-3 picaturi oxalat de potasiu
- 2- 3 picaturi labferment
- 1 ml clorura de calciu
Recoltarea sucului pancreatic
- cu sonda Einhorn sau sonda cu dublu lumen
- mai intai se evacueaza vezicula biliara cu un colagog (sulfat de Mg)
- stimularea secretiei pancreatice se poate face prin: proba la eter (prin sonda), la secretina sau la pancreozimina (se injecteaza)
- pancreozimina influenteaza cantitatea de enzime secretate
Recoltarea sucului intestinal
Experimental:
- fistula Vella/Thiry-Vella
- fistula Thiry
- fistula Mann-Bollman
La om: cu sonda Muller-Abbot, introdusa prin control radiologic:
- una din conducte are la extremitatea distala un balonas din cauciuc
- cealalta se termina cu o oliva cu mai multe orificii
Dozarea amilazei pancreatice
- prin metoda Wolgemuth a dilutiilor succesive
- se foloseste urina
- 10 eprubete
- reactie cantitativa, colorimetrica
- pentru pancreatita si afectiuni renale
- dupa ce se realizeaza dilutiile, in toate eprubetele se adauga 2 ml solutie amiloza si 2 picaturi solutie Lugol
Explorarea motilitatii intestinale
- proba cu carmin: dupa 24-48 de ore se elimina fecalele cu colorant - patologic se elimina mai greu
- examenul radiologic: pt vizualizarea mucoasei duodenale dupa suprimarea miscarilor peristaltice cu ajutorul unor droguri
- examen viscerografic/cu ajutorul kimografiei: cu balonase mici introduce in intestin pt aprecierea presiunii in lumenul intestinal
