De către cine se face revizia tehnică a aparatelor de cale?
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale se poate face de către:
- personalul de întreţinere;
- personalul care le deserveşte.
Când se face Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale din staţiile dotate cu instalaţii CED sau CE?
a) zilnic, de către personalul de întreţinere şi intervenţie SCB în staţiile stabilite ca sediu pentru desfăşurarea activităţii acestuia în tură;
b) înainte de luarea serviciului în primire, de către personalul care le deserveşte, conform repartizării stabilite în PTE Fişa nr.38, în celelalte staţii.
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale îndepărtate de biroul de mişcare şi a celor amplasate în linie curentă, centralizate prin instalaţii CED sau CE..
se face de către personalul de întreţinere cu ocazia reviziilor programate, conform reglementărilor specifice în vigoare. Aparatele de cale îndepărtate de biroul de mişcare se stabilesc în PTE Fişa Nr.38
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale centralizate electromecanic, prevăzute cu încuietori cu chei cu/fără bloc şi necentralizate, a instalaţiilor SCB şi TC, a inventarului de la posturi..
se face înainte de luarea în primire a serviciului de către acari, revizori de ace sau IDM.
Obiective la verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale
La verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale, de către acari, revizori de ace sau IDM, se urmăreşte dacă acestea funcţionează corespunzător se verifică vizual să nu prezinte unul din următoarele defecte:
a) desfacerea legăturilor dintre acele macazului şi bara/barele de acţionare-conexiune-tracţiune, precum şi între aceste bare;
Factori de risc: acest defect permite deplasarea necontrolată a acelor având ca urmare întredeschiderea macazului sub roata materialului rulant ducând la deraierea sau chiar răsturnarea acestuia.
b) nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea între ele a unui spaţiu liber de 4 mm sau mai mare, în dreptul axei barei/barelor de acţionare-conexiune-tracţiune;
Factori de risc: întredeschiderea dintre ac şi contraac mai mare de 4 mm permite pătrunderea buzei bandajului de la roata materialului rulant(mai ales dacă aceasta prezintă uzură) favorizând îndepărtarea acului de contraac cu deraierea sau chiar răsturnarea materialului rulant.
c) fisură vizibilă sau ruptură la ac şi/sau la contraac pe suprafaţa de rulare;
Factori de risc: în cazul acestui defect buza bandajului nu mai este ghidată de ac sau contraac , favorizându-se escaladarea ciupercii şinei cu deraierea sau răsturnarea materialului rulant.
d) ruptură la vârful inimii de încrucişare sau la aripile acesteia;
Factori de risc: în cazul acestui defect nu mai este asigurată ghidarea roţii materialului rulant, buza bandajului va escalada vârful inimii de încrucişare sau aripile acesteia cu deraierea sau răsturnarea materialului rulant.
e) ruptură sau lipsa a două sau mai multor şuruburi de la şina de rulare sau contraşină;
f) ruptura eclisei de la călcâiul acului.
Verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate în biroul de mişcare
La verificarea stării de funcţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE aflate în biroul de mişcare, IDM trebuie să constate:
a) existenţa şi integritatea sigiliilor de control prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective;
b) dacă există indicaţii optice şi/sau acustice care semnalizează conform instrucţiei de manipulare funcţionarea corectă, existenţa unor deranjamente sau alte situaţii de pericol;
c) funcţionarea aparatelor de cale centralizate prin instalaţiile CED sau CE de la liniile de circulaţie, prin manevrare individuală, iar dacă acestea sunt cuprinse în parcursuri executate şi neconsumate, verificarea lor se face după consumarea parcursurilor respective.
La verificarea pe teren a stării liniilor de circulaţie, IDM trebuie să constate:
a) care linii sunt libere şi care sunt ocupate;
b) dacă toate mărcile de siguranţă ale liniilor pe care nu se manevrează sunt libere;
c) dacă vagoanele cu care nu se manevrează sunt asigurate contra fugirii;
d) dacă situaţia saboţilor de mână aflaţi pe teren corespunde cu cea de pe rastel.
La verificarea posturilor de macazuri şi de barieră din incinta staţiei, IDM trebuie să constate pe teren:
a) prezenţa şi starea personalului la post;
b) existenţa şi integritatea sigiliilor de control la aparatele SCB şi TC din cabină, prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective
c) starea aparatelor de cale de pe liniile de circulaţie
După verificarea posturilor de macazuri şi de barieră, IDM este obligat:
a) să ia la cunoştinţă neajunsurile înscrise de acar, revizorul de ace sau păzitorul de barieră în condica de comenzi a postului respectiv;
b) să înscrie în condica de comenzi a fiecărui post de macazuri şi de barieră, rezultatul verificării şi să consemneze neajunsurile constatate personal.
Înscrierea în RRLISC a rezultatului verificării
IDM dispozitor înscrie în RRLISC rezultatul verificării proprii, precum şi constatările raportate de către personalul din subordine privind lipsurile sau defecţiunile care periclitează siguranţa circulaţiei, precum şi dacă la manipularea aparatelor de cale şi a instalaţiilor se constată că nu se mai pot executa sau transmite comenzi
Gestionarea înscrierilor anterioare efectuate în RRLISC de către IDM
IDM este obligat să ia la cunoştinţă înscrierile anterioare făcute în RRLISC, referitoare la neajunsurile neremediate care influenţează efectuarea circulaţiei trenurilor şi a manevrei şi să urmărească remedierea acestora.
Prin înscrieri anterioare se înţeleg înscrierile de la ultima tură de serviciu, iar dacă a fost liber, înscrierile din ultimele 72 de ore.
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE la posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă
La posturile ajutătoare de mişcare, posturile de macazuri şi de barieră din linie curentă, verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale şi a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE se face de către personalul care deserveşte aceste posturi. Rezultatul verificării se înregistrează în registrul de comenzi al postului respectiv şi se transmite telefonic cu număr şi oră către IDM dispozitor din staţia de care aparţine postul.
Înscrierea se face de către personalul care deserveşte postul şi se transmite către IDM după luarea serviciului în primire.
Gabaritul de libera trecere. Definiție
Gabaritul de liberă trecere este conturul geometric transversal limită, în plan vertical, perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, în afară de materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcţiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele şi alte construcţii tehnologice sau instalaţii fixe - semnale, coloane şi altele - şi nici materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau în staţii. Gabaritul de liberă trecere asigură circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare în deplină siguranţă fără limitarea vitezei sau alte restricţii.
Mărfurile şi materialele lipsite de formă stabilă - piatră spartă, nisip, pământ şi altele asemenea - se depozitează:
la o distanţă de cel puţin 0,8 m în aliniament şi la cel puţin 1,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine; înălţimea depozitului de materiale nu trebuie să fie mai mare de 2/3 din lăţimea taluzului, iar cota piciorului taluzului trebuie să fie cel mult la nivelul superior al traverselor;
Mărfurile şi materialele cu margini drepte care se pot aşeza în stive - lăzi, cărămizi, cherestea şi altele asemenea
se depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi la cel puţin 2,5 m în curbe, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine; înălţimea stivei - măsurată de la nivelul superior al ciupercii şinei - nu trebuie să depăşească 3 m.
Mărfurile şi materialele rotunde care se pot rostogoli - stâlpi, buşteni, ţevi şi altele asemenea
se depozitează la o distanţă de cel puţin 1,75 m în aliniament şi 2,5 m în curbă, faţă de ciuperca celei mai apropiate şine, adăugându-se la această distanţă încă o lungime egală cu înălţimea depozitului respectiv.
Responsabili pentru verificarea şi asigurarea gabaritului de liberă trecere sunt:
a) în linie curentă, şeful de district linii, înlocuitorul acestuia în funcţie de cel puţin picher sau după caz responsabilul SC al operatorului economic care întreţine şi/sau efectuează lucrări la infrastructura feroviară;
b) pe liniile staţiei, altele decât cele de încărcare-descărcare, personalul care efectuează manevra;
c) pe liniile de încărcare-descărcare din staţii, personalul operatorului economic care a efectuat operaţiuni de încărcare-descărcare iar personalul care efectuează manevra la aceste linii este obligat, înainte de începerea manevrei, să verifice asigurarea gabaritului de liberă trecere;
d) pe liniile subunităţilor feroviare, altele decât staţiile, şefii subunităţilor respective prin personalul din subordine stabilit de către aceştia;
e) pe linia ferată industrială aparţinând unui operator economic, responsabilul SC al operatorului economic care utilizează linia respectivă
Ruperea sigiliilor de la instalaţiile SCB, TC şi/sau IFTE se poate face după caz, de către:
a) personalul care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor;
b) personalul care manipulează instalaţiile - numai în cazurile şi pentru sigiliile prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei.
Desigilarea instalaţiilor de către personalul care le manipulează se poate face în următoarele situaţii
a) în caz de nefuncţionare a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, anumite sigilii prevăzute în instrucţiunile de manipulare a instalaţiei respective pot fi rupte de către IDM dispozitor sau de către agentul care manipulează aceste instalaţii din ordinul scris al IDM dispozitor, numai după consemnarea în RRLISC. Ruperea sigiliilor se avizează imediat personalului care asigură întreţinerea şi repararea instalaţiilor;
b) din dispoziţia scrisă, transmisă cu număr şi oră de către dispecerul energetic feroviar, pentru deschiderea sau închiderea separatoarelor liniei de contact;
c) în cazul în care personalul de întreţinere a instalaţiilor solicită în scris acest lucru.
După desigilarea şi manipularea instalaţiei conform instrucţiunilor de manipulare se procedează astfel:
a) în cazul în care se constată că instalaţia funcţionează corespunzător, aceasta se sigilează cu sigiliile staţiei şi se avizează personalul de întreţinere a instalaţiilor. Sigilarea trebuie consemnată imediat în RRLISC;
b) în cazul în care se constată că instalaţia nu funcţionează corespunzător şi deranjamentul persistă, IDM avizează imediat pe şeful staţiei şi pe operatorul de circulaţie, după care execută serviciul conform situaţiei create, cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, din instrucţiunile de manipulare a instalaţiilor şi din PTE.
Scoaterea din funcţie a BLA
Scoaterea din funcţiune a blocului de linie automat - BLA - se face numai de către personalul de întreţinere SCB
Instalaţia BLA se consideră repusă în funcţiune numai după ce
a) IDM dispozitor a primit de la personalul SCB comunicarea de repunere în funcţiune a BLA;
b) IDM dispozitor a efectuat probele de funcţionare a BLA cu staţia vecină;
c) instalaţia de centralizare dă indicaţii de control asupra bunei funcţionări a BLA, conform instrucţiunilor de manipulare a instalaţiei.
Precizări legate de începerea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei
Începerea, terminarea lucrărilor şi repunerea în funcţiune a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei la posturile exterioare din incinta staţiei se transmit către IDM printr-o telefonogramă, care se înscrie în condica de comenzi a postului sau în condica portativă, de către personalul ce execută lucrarea şi se înregistrează de către IDM în RRLISC.
În toate cazurile, după terminarea lucrărilor, înainte de repunerea în funcţiune a instalaţiilor SCB, TC şi IFTE, trebuie să se facă verificarea şi proba funcţionării acestora cu acordul şi sub supravegherea IDM dispozitor sau, după caz, a personalului de serviciu care le utilizează, a operatorului de circulaţie în cazul secţiilor cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor sau a dispecerului în cazul secţiilor de circulaţie cu instalaţie dispecer.
De catre cine se poate face verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale?
Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de cale se poate face de către:
- personalul de întreţinere;
- personalul care le deserveşte.
